Fiul meu, în viața asta
Orișicare om își are
Ca demult Ierusalimul
Întâlnirea cu Divinul,
Vremea lui de cercetare
Și hotărâre de lucrare.

Tu-nțelege când e vremea
Și-ascultării te supune,
Ca să n-ai odată soarta
Celor ce s-or depărta,
Celor fără-nțelepciune
Ce se pierd pe căi străine.

N-asculta sfatul din lume,
Spună-l orișicât de mulți.
Dacă Domnul altfel spune,
Te-ndeamnă la rugăciune
Tu pe Domnul să-L asculți
Și-mplinindu-i voia să-L înalți.

Fericit vei fi, copile,
Dacă-n orice lucru bun,
Asculta-vei pe-a ta mamă
Când te-nvață și te-ndeamnă
Și pe tatăl tău, ce-ți spun:
Să mergi pe-al mântuirii drum.

Oaia, oricând stă și zbiară,
Pierde-o gură de mâncare.
Omul, orișicând cârtește,
În drumul lui nu propășește.
Pirde-o binecuvântare,
Coboar-o treaptă pe cărare.

Dar trăind cu mulțumire
Și lăudând pe Dumnezeu,
Ascultând fără cârtire
Și-așteptând a Lui venire
Propășim prin harul Său,
Slăvindu-I numele mereu.
Amin.
(Sâmbătă, 23 mai 2020)